mercredi 8 septembre 2010

Braderie de Lille











Asa cum ma asteptam, am avut ocazia, in anul de gratie 2010 sa iau parte la faimoasa, nemaiauzita, nemaintalnita... braderie de Lille.
Anul trecut, am plecat exact inainte, mai aveam cate ceva de reglat la Bucuresti si daca tot nu stiam ce pierd, nici nu am suferit.
Insa anul asta mi-am pus tot entuziasmul la bataie si am plecat la vanatoare de chilipiruri. Erau asteptati vreo 3 milioane de oameni; nu cred sa fi fost chiar atatia, desi la un moment dat aveam o dilema: sunt mai multi oameni decat scoicile( moules) consumate sau au fost mai multe scoici consumate decat oamenii prezenti?! Enfin...
Partea buna: orasul capata o animatie care de altfel ii lipseste cu desavarsire, in restul timpului. Gasesti locuri cochete, in care iti clatesti ochiul, cu obiecte care mai de care mai antice si de demult si mai gasesti intradevar si chilipiruri( pentru mine, la capitolul asta ar fi un covor, un tablou - inca stau prost la capitolul decoratii; ah si mi-am luat pantofi pentru mariajul de saptamana viitoare, de la Bucuresti; m-am lacomit la doua perechi inca, daca tot faceau reduceri si magazinele de fite si acum am o dilema: pe care sa ii port?) Un alt punct pozitiv - vremea. A fost continuu, timp de 2 zile, soare, fara pic de nor sau ploaie, mai ca ma intrebam daca nu visez.
Partea proasta: orasul se transforma intr-o veritabila groapa de gunoi. Credeam ca numai la "noi ai nostri" se poate intampla asta, dupa vreun concert in Piata Constitutiei dar iata ca se poarta si la case mai mari. Si ar mai fi atmosfera aia de piata ieftina si de prost gust, creata in unele locuri de marfa made in R.P.C. sau de cosmeticalele asa zis de marca, de care ma indoiesc ca ar fi fost toate in termen( dubito ergo cogito).
In sfarsit, pentru toate gusturile si toate buzunarele!
Bineinteles ca nu m-am abtinut sa nu ma delectez si eu cu o portie de moules-frites( asta ca tot am aflat ca incep sa stau prost la capitolul colesterol, dupa un an in Franta), udate de un Hoegaarden si parole d'honeur ca au fost mai bune ca Chez Philippe( pour les connaisseurs).

Va urma: la anul, daca voi mai fi pe aici!

1 commentaire:

  1. Faimoasa braderia, merita vazuta si traita. Cu mizeria ei cu tot! Asa mai vedem si noi si poate vad si altii câte mici mizerii mai sunt si în locurile "selecte" ale lumii. Pentru scoici urca un pic catre vecinii din nord si o sa fie si mai bune, macar pentru fritele belgiene care n-au pereche!

    RépondreSupprimer