Nunta in "ungurime"

Cum revin cu drag la Cluj de fiecare data cand pot, prilejul unei nunti nu a putut fi decat motiv de bucurie. Si ce mai nunta! In primul rand petrecerea a fost ziua ca asa se poarta in zona! Apoi am mancat ciorba si sarmale servite dupa tort! Sarmale in cosulet de paine, cum se mai serveste fasolea cu ciolan. Apoi s-a furat mireasa! Si s-a furat si mirele care s-a intors pe imnul lui CFR! Si s-au furat si pantofii miresei! Si toata seara am ascultat muzica ungureasca si am auzit indemnuri rostite de husar, un fel de staroste imbracat in costum popular. Dar nu a fost niciun impediment la integrare si la distractie. La buna revenire, poate la un botez!

Au inceput...

...framantarile. Cu toate ca am eu o vaga banuiala ca tot de la cartile Ileanei Vulpescu mi se trage!

Pai ma trezesc eu in toiul noptii, lac de sudoare si oftez de usurare cand imi dau seama ca nu a fost decat un vis?! Da ce vis!

Se facea ca primisem un telefon de la partid si ca CC-ul imi trimitea un observator la nunta...pe care eu trebuia musai sa il si cazez.. na belea! Ca nu aveam eu destule cosmaruri cu pantofi care se facea ca ma strangeau, flori nelivrate la timp si alte mizilicuri din astea!