Amsterdam, chic & frig

Ca de fiecare data cand mi se face dor de duca, mi-am luat sacul la spinare si dusa am fost. Si am ajuns la Amsterdam. Nu se anunta vreme tocmai buna, insa ma gandeam ca daca vin de la Rijsel, sunt pregatita pentru toate. Da de unde, la Amsterdam am vazut mai rau; dar sa incep cu lucrurile bune.

Am luat pulsul orasului, m-am plimbat pe canale, am batut strazile si dupa plan si fara plan. Nu este neaparat un oras pentru pietoni, peste tot sunt piste pentru biciclete, biciclete si oameni care merg pe bicicleta; nimic mai impresionant, insa cand esti pe jos iti dau senzatia ca esti amenintat de atatea biciclete. Sunt atat de adaptati ca i-am vazut pedaland, vorbind la telefon si tinand umbrela in acelasi timp.

Am testat braseriile, peste care dai la orice colt de strada si berea buna si ieftina. Aici am baut pentru prima data Grolsch Kanon, cu "doar" 11,6% alcool. O sa o am in vedere pentru urmatoarea fiesta.

Restaurantele sunt cochete, am cinat intr-un restaurant italian care oferea trandafiri la masa si cate o sticla de vin( nu am acordat atentie daca s-a regasit totusi pe nota, la final) si unde imi era atat de foame ca atunci cand am vazut formularea "tagliateli ai funghi porcini" am uitat orice urma de italiana stiuta vreodata si m-am vazut cu o portie mare de tagliatele cu carne de porc, ca am comandat salivand; aveam sa constat ulterior ca m-am ales doar cu ciuperci( funghi), dealtfel delicioase.

Mergand pe strazi fara tinta, am dat si de un stabiliment dotat cu lampadarul rosu, cu doamne dezbracate si expuse in vitrina; m-am precipitat sa fac o poza, am fost apostrofata iar doamnele au tras storurile, insa pana la urma tot am reusit sa capurez ceva. As fi vrut sa aprofundez subiectul, insa compania in care eram nu era prea interesata de subiect. Cum nu am putut aprofunda nici partea cu "coffees shop and smokey", dar cine stie, data viitoare.

Lalele am vazut doar in Piata de flori, ca doar nu era sezonul sa vad pe toate drumurile, oamenii i-am gasit amabili cu turistii, preturile acceptabile, ba chiar mai ieftine decat aici.

Si cand ma gandeam eu cat de chic e Amsterdamul si ca mi-ar placea sa locuiesc in el( desi fusesem avertizata de o "amstellodamoise", pe care o cunoscusem la venire, ca vara lor tinuse o saptamana), a inceput prapadul.

Furtuna cu ploaie torentiala, zeci de umbrele distruse in cateva secunde, pe cativa zeci de metri. Si umbrela mea, teapana, cam pentru patru persoane, de care eram atat de mandra ca rezistase la atatea intemperii, si-a dat obstescul sfarsit.

Noroc ca eram aproape de Rijksmuseum si asa am putut sa ne punem la adapost si in acelasi timp sa profitam. Se pare ca e cel mai mare si mai important muzeu al tarii. Asa am putut admira picturile secolului de aur olandez, Rembrandt, al sau Rond de Noapte si nu numai.

Cand am iesit, ploua mai rau asa ca periplul prin Amsterdam s-a cam terminat aici.

Trebuie sa revin in aprilie-mai, pentru festivalul lalelelor si sa vizitez muzeul Heineken, care nu si-a mai gasit loc pe lista. Si partea de "coffee shop", care nu a putut fi aprofundata...