mercredi 23 décembre 2015

Je te l'ai dit...

Je te l'ai dit pour les nuages
Je te l'ai dit pour l'arbre de la mer
Pour chaque vague pour les oiseaux dans les feuilles
Pour les cailloux du bruit
Pour les mains familières
Pour l'oeil qui devient visage ou paysage
Et le sommeil lui rend le ciel de sa couleur
Pour toute la nuit bue
Pour la grille des routes
Pour la fenêtre ouverte pour un front découvert
Je te l'ai dit pour tes pensées pour tes paroles
Toute caresse toute confiance se survivent.
Paul Éluard

vendredi 20 novembre 2015

Lorsque l’enfant paraît


"LORSQUE l’enfant paraît, le cercle de famille
Applaudit à grands cris. Son doux regard qui brille
          Fait briller tous les yeux,
Et les plus tristes fronts, les plus souillés peut-être,
Se dérident soudain à voir l’enfant paraître,       
          Innocent et joyeux.
Soit que juin ait verdi mon seuil, ou que novembre
Fasse autour d’un grand feu vacillant dans la chambre
          Les chaises se toucher,
Quand l’enfant vient, la joie arrive et nous éclaire.      
On rit, on se récrie, on l’appelle, et sa mère
          Tremble à le voir marcher.
Quelquefois nous parlons, en remuant la flamme,
De patrie et de Dieu, des poëtes, de l’âme
          Qui s’élève en priant;        
L’enfant parît, adieu le ciel et la patrie
Et les poëtes saints! la grave causerie
          S’arrête en souriant.
La nuit, quand l’homme dort, quand l’esprit rêve, à l’heure
Où l’on entend gémir, comme une voix qui pleure,        
          L’onde entre les roseaux,
Si l’aube tout à coup là-bas luit comme un phare,
Sa clarté dans les champs éveille une fanfare
          De cloches et d’oiseaux.
Enfant, vous êtes l’aube et mon âme la plaine        
Qui des plus douces fleurs embaume son haleine
          Quand vous la respirez;
Mon âme est la forêt dont les sombres ramures
S’emplissent pour vous seul de suaves murmures
          Et de rayons dorés.        
Car vos beaux yeux sont pleins de douceurs infinies,
Car vos petites mains, joyeuses et bénies,
          N’ont point mal fait encor;
Jamais vos jeunes pas n’ont touché notre fange,
Tête sacrée! enfant aux cheveux blonds! bel ange        
          A l’auréole d’or!
Vous êtes parmi nous la colombe de l’arche.
Vos pieds tendres et purs n’ont point l’âge où l’on marche,
          Vos ailes sont d’azur.
Sans le comprendre encor vous regardez le monde.        
Double virginité! corps où rien n’est immonde,
          Ame où rien n’est impur!
Il est si beau, l’enfant, avec son doux sourire,
Sa douce bonne foi, sa voix qui veut tout dire,
          Ses pleurs vite apaisés,        
Laissant errer sa vue étonnée et ravie,
Offrant de toutes parts sa jeune âme à la vie
          Et sa bouche aux baisers!
Seigneur! préservez-moi, préservez ceux que j’aime,
Frères, parents, amis, et mes ennemis même        
          Dans le mal triomphants,
De jamais voir, Seigneur, l’été sans fleurs vermeilles,
La cage sans oiseaux, la ruche sans abeilles,
          La maison sans enfants!"

Victor Hugo 

lundi 10 août 2015

BALADA DE LA GRAND VANJOU

La Grand Vanjou e vara pe trecute
cu presimţiri prelungi de cabernet
o, mon ami, mon frère, o, vere dragă
să coborâm spre Corlăţel încet
sau să urcăm spre Rogova ensemble
si vous voulez, dacă şi ţie-ţi vine
Gasconia aceasta cade-n toamnă
hai s-o oprim, te rog, cousin Marine
şi hai s-o ducem într-o întâmplare
cum nu mai fu şi nu se petrecu
într-o iubire de la Vânju Mare
ori intr-un amor fou de Grand Vanjou
cu o contesă ce răpită fuse
volee adică, luată în voleu
într-o căruţă de la Bălăciţa
iar calul cel de hăisa eram eu
o, ce poveste, mon cousin Marine
s-o spui seulement toamna la cazan
când fierbe ţuica a de dude negre
şi-aşteaptă sticla dopul de cocean
ascultă dar, de glasul amintirii
pe dealuri vara mea se petrecu
viens, viens, căruţă, du-mă iar acolo
în paradisul de la Grand Vanjou.

dimanche 28 juin 2015

Blue Week Festival

Danube Competece Center, clusterul din Serbia finantat de Guvernul Federal al Germaniei, care se ocupa de promovarea turismului de-a lungul Dunarii, organizeaza Blue Week Festival, o saptamana de evenimente cu ocazia Zilei Internationale a Dunarii. Acestea vor avea loc in Bulgaria, Serbia si Romania, unde vor fi organizate expozitii, degustari de vinuri, curse de biciclete si activitati in aer liber, toate in decurs de o saptamana.

vendredi 26 juin 2015

Proverb suedez

Teme-te mai putin, spera mai mult; mananca mai putin, mesteca mai mult; bea vin mai putin, respira mai mult; vorbeste mai putin, spune mai mult, iubeste mai mult si tot ce e mai bun va fi al tau.

mardi 23 juin 2015

Hémisphère! Hémisphère!

Je vais quitter l'hémisphère Nord pour rejoindre le Sud. Je vais retrouver l'Océan Indien et la proximité de Madagascar.
Ce sera mon deuxième séjour sur l'ile. J'avais adoré la première fois. Je découvrais les tropiques avec un appétit féroce. Sa nature exhubérante, sa douceur de vivre, ses randonnées splendides, sa cuisine épicée, son métissage très réussie. Tout me plaisait la bas, c'est un de mes meilleurs souvenirs. J'espère renouveler l'expérience avec autant de plaisir même si pour moi il ne s'agira plus d'une découverte.
 Ce soir je me vois déjà sur le balcon de mon appartement à siroter un punch coco et en regardant passer les nuages sur l'horizon immense de l'Océan Indien.
 

Cascada Bigar

Demult, tare demult traia, pe meleagurile mirifice ale Vaii Almajului, o familie  de tarani  foarte pretuita  de locuitorii acestor  tinuturi. Barbatul era  om gospodar si cinstit, iar sotia lui, de o frumusete rar intalnita, incat i se dusese vestea in tot tinutul.
Singura lor amaraciune era lipsa unui urmas care sa le duca numele mai departe si sa le vegheze   batranetile.
Intr-o noapte, femeii  i se arata  in vis o vrajitoare care-i spuse ca, doar daca va bea apa  de la  izvorul de sub stanca asezata la granita  dintre  lumi, va ramane insarcinata, dar o preveni  ca, de va naste o fata, acesteia nu-i va fi ingaduit niciodata sa se indragosteasca, daca va dori sa traiasca.
Femeia, deznadajduita, asculta de spusele batranei vrajitoare din vis. Merse la izvor si bau apa fara sa mai stea mult pe ganduri. Nu dupa multa vreme, nascu o fata.
Copila  lumina  viata  parintilor sai  si  fermeca cu privirile  orice fiinta omeneasca ce  statea in preajma-i.
Zilele treceau una dupa cealalta si copila zglobie deveni o fecioara ravnita de toti  flacaii  tinutului, insa inima fetei tanjea dupa unul singur, dupa Bigar, un flacau chipes si harnic.
Simtind primejdia mortii, care ameninta asupra copilei lui, tatal fetei, nadajduind sa o faca sa-l uite  pe  flacau,  dar mai ales sa uite de dragostea  nestapanita care-i  cuprinsese inima, o inchise in grota de deasupra izvorului  dintre lumi.  Strigatele de disperare ale fecioarei fura auzite de  vrajitoarea care salasluia in cealalta lume, stiuta ca Taramul Regasirii Dorului.
Atrasa de tipetele fetei si  induplecata de suferinta fara margini a acesteia, vrajitoarea  ii  sopti: ,,Singurul lucru pe care pot sa-l fac pentru tine e sa-ti transform parul intr-o cascada pe care vor aluneca lacrimile tale. Vuietul cascadei il va aduce pe cel care-l iubesti aproape de tine, dar, te previn, nu veti putea niciodata trai in aceasta lume. El  va trebui sa moara inecat in lacrimile tale  si  tu vei muri  odata cu el, spre a renaste apoi, in cealalta lume, in Taramul Regasirii Dorului, numai acolo, ceea ce ti-a fost harazit la nastere nu se va implini”.
Toate se petrecura,  intocmai cum sortise vrajitoarea.  Flacaul veni, se arunca in apele cascadei, fermecat de vuietul mangaietor al acesteia, fata se stinse  si  ea  odata  cu el. Se intalnira in cealalta lume, a Taramului Regasirii Dorului, singurul  loc in care iubirea lor se putea implini, iar cascada ramase marturie a unei iubiri care-a invins limitele fiintei  umane, dar  si  a  faptului ca dragostea inseamna fericire si sacrificiu deopotriva.
De atunci, indragostitii, spre a-si pecetlui  dragostea, dar  si  pentru a avea parte de iubirea vesnica, absoluta, vin sa bea apa din cascada ce poarta numele flacaului  Bigar„ noteaza reperealmajene.ro.

samedi 28 mars 2015

Ganduri sub ploaie

"Care dintre noi, tot frecventand nefericirea, nu s-au temut ca se vor molipsi?
Apoi, cand descoperim ca nefericirea nu este un virus transmisibil, nu ne temem de nefericire ci de felul in care vom reactiona in fata nefericirii. Inertia care ne retine in situatii dificile deschide poarta fortelor negative din noi, cele care ne invita sa contemplam vidul, cele care ne determina sa ne aplecam asupra acestui crater clocotitor, sa ne apropiem de lava din adancuri, sa-i respiram suflarea fierbinte si fatala..."

vendredi 27 mars 2015

Sound of soul

Sa fii sensibil inseamna sa respecti si sa te bucuri de forta de viata, sa fii prezent in tot ce faci, de la lucrarea iubirii pana la taiatul painii.

dimanche 22 mars 2015

Si tiganii e oameni

"Sunt și ciorile oameni ... 
...că țiganii sunt sclavi și parcă sclavii nu-s tocmai oameni -  păi nu-s și ei, unii, creștini de-ai noștri? E! Jidovii, în schimb - ăia-s alte animale. Da’, na, fiecare popor o are pe-a lui. Țiganii iau prea multă bătaie, cerchezii au prea multe mustăți, nemții fac prea multe războaie, rumânii sunt, evident, prea buni."

Aferim te bucura cu intristare parca. Eu am iesit de la film cu doua idei intarite: ca "si tiganii e oameni" si ca bataia e rupta din rai iar femeile si pe vremea aia si acum afla despre asta la fel. Parca nimic nu s-a schimbat.

Portrete si autoportrete

"Tablourile comporta un mare risc pentu cititor: te indeamna sa-ti imaginezi tot felul de povesti. Poate ca demoazela culcata care priveste lumea cu ochii ei candizi a fost de fapt o femeie rece si necrutatoare care le-a facut viata un iad tuturor celor din jurul ei. Sau ca sotii ce se tin romantic de mana in timp ce pozeaza inocenti si relxati, sub un lamai invaluit in lumina verii, cu fiii lor tolaniti in iarba frageda, au fost de fapt, in viata adevarata, doi necunoscuti unul pentru celalat, care abia reuseau sa se intalneasca acasa suficient de mult pentru ca tabloul sa poata fi terminat si, desigur, erau nepasatori fata de copiii lor, care au fost crescuti de bucatarese si servitoare, in timp ce sotii lancezeau in hoteluri din statiuni balneare, fiecare in alta tara.
E nevoie de prudenta in fata portretelor..."