Hai la Focul lui Sumedru!

Inainte de sosirea iernii, de Sfantul Dumitru, locuitorii din zona Bran, fac "Focul lui Sumedru", sarbatoare la care participa copiii satului, dar si adultii. Copiii, imbracati in portul popular specific locului, fac un foc mare si joaca dansuri sacre in jurul lui. Cei mai curajosi isi iau avant si sar prin foc sau peste focul lui Sumedru, ocrotitorul recoltelor si oierilor.

Focul se face pe dealuri, in general in partea cea mai inalta a zonei si poate fi vazut de la mari distante, oferind un spectacol unic. Localnicii indeamna pe toata lumea, prin strigaturi, "Hai la Focul lui Sumedru!". Focul are aici rol purificator si regenerator.

Cine sare peste foc va fi sanatos si se va casatori in acel an. Daca este belsug de gutui si nuci, iarna va fi grea. Pe 26 ocotmbrie, daca e luna noua, va fi iarna scurta si usoara.

Daca e inorat, vant sau ploua, vor fi zapezi mari, ger si iarna lunga. Pentru a afla cum va fi vremea, ciobanii pun dulama intre oi. Daca se culca pe ea o oaie neagra, iarna va fi usoara.

Se termina semanatul usturoiului, se tund coamele cailor, ca sa aiba par frumos. Pe 27 octombrie, de Cuviosul Dimitrie cel Nou, din Basarabi, se tine Poitra lui Sumedru, cand se desfac stanile.

Sfantul Dumitru, celebrat in data de 26 octombrie, este o divinitate pastorala, protector al pastorilor. Este vorba de ``focul viu`` al ciobanilor romani, care purifica indeosebi pastorii si turmele.

Tradiatia este specifica zonei Muscelului si Branului, unica in tara. Dupa ce focul este aprins, intr-o explozie de bucurie, copiii striga : Hai la focul lui Sumedru, ca a prins Dumitru iedu !

Femeile impart covrigi, nuci, mere si bautura. La plecare, participantii iau carbuni aprinsi cu care fertilizeaza gradinile si livezile.

 

Prima data

Pe Ioana de Hillerin am cunoscut-o prima data in 2002. La propriu...  Ea era intr-un turneu de teatru in orasul studentiei mele. Eu, proaspat intoarsa de la o bursa din Franta, in compania unei povesti de dragoste de atunci (drum care nu a dus la nicio biserica), am mers intr-o seara sa o vad in "Visul unei nopti de vara" unde juca alaturi de Mimi Branescu si de multi altii. "Drumul fara biserica" ii cunoscuse intr-o tabara de vara la Izvorul Muresului si mi i-a prezentat si mie. Iar eu m-am lasat purtata de magia unei seri de vara, cu miros de tei si de Shakespeare.

Nu stiam cat sunt de cunoscuti la acel moment nici ea nici Mimi. Si mai ales nu banuiam cat de cunoscuti vor deveni. Recunosc ca m-am simt putin mandra cand l-am vazut pe Mimi ani mai tarziu in "Marti dupa Craciun". Sau cand am redescoperit-o pe Ioana. Pe blog si pe Facebook in prima etapa, amuzandu-ma sa citesc despre Petru. Iar in seara asta si live, in spectacolul Prima data.

Interpretare deosebita in care am regasit putin din Ioana din seara studentiei mele cu miros de Shakespeare. Dar si o Ioana matura, care a interpretat atat de bine imboldurile care salasluiesc in fiecare femeie: "Du-te-ncolo/Vino-ncoace/Lasa-ma si nu-mi da pace!"

Turta de ursitori

"Ursitorile - credinta foarte raspandita si extrem de veche.

Ursitorile sunt trei zane-surori, capricioase: cea mare, numita Ursitoarea, "tine o furca in mana, pune firul si invarte fusul; cea mijlocie, adica Soarta, toarce firul din caierul prins in furca si-l invarteste pe fus, iar cea mica, Moartea, are foarfece cu care taie firul depanat.

Ele stabilesc soarta sau ursita copilului in saptamana in care s-a nascut, dupa unii in noptile fara sot, iar dupa altii in primele trei nopti de la nastere sau abia intr-a opta.

Se spune ca "in timpurile mai vechi, pe cand oamenii erau mai buni, mai drepti, nu asa rai, invidiosi si pacatosi ca in ziua de azi", multi le vedeau cand vin si le auzeau cum ursesc. Dar astazi nu se mai arata pentru ca dintre cei care le-au vazut si auzit, au fost care au destainuit toate secretele lor. Si apoi oamenii nici nu e bine sa-si cunoasca dinainte soarta caci:

"De-ar sti omul ce-ar pati,

De-nainte s-ar feri."

sau

"De-ar sti omul ce-ar pati,

Nici din casa n-ar iesi."

De aceea astazi, nimeni nu stie cand vin ursitorile... se pare ca pe la miezul noptii, cand toti ai casei dorm, furisandu-se incet si vorbind soptit. Astfel ca, dupa credinta din unele zone ale Tarii Romanesti, e bine, ca atunci cand se naste copilul si in perioada imediat urmatoare, sa se tina usile si ferestrele deschise si sa se cultive o atmosfera vesela, ci nu trista pentru a nu predispune suparacioasele ursitoare

Tot pe parcursul celor trei zile, se pregatesc diverse lucruri, variind de la zona la zona, spre a le fi oferite ursitoarelor pentru imbunare. Pe o masa "frumos asternuta", se pun trei talgere de grau fiert, trei pahare cu apa, simbol al vietii si trei cu untdelemn pentru prosperitate, si niste bani... sau fructe, faina, sare etc. si trei lumanari aprinse caci, se zice, ca daca nu gasesc lumina in odaia copilului, se supara si ursesc o soarta rea.

O poveste frumoasa, in care cei mai multi nu mai cred desi au reflexe formulari ca "mi s-a ursit o soarta rea", "Cartea Sortii", "s-a implinit soarta", "asa i-a fost ursita", "asa i-a fost scris", "asa mi-a fost dat" sau "asta-i soarta" !!!"

Citate din "Nasterea la romani" de S.Fl. Marian.

Draga mama soacra

Nou membru in familie

"Bebica e o draguta. E bruneta, cu par bogat, fata alba curata, ochisori mici caprui. I-am vorbit si mi-a zambit. Iar eu am pupat nasucul ei mic. Si este o "obrajata"..." - relatarea mamei. Revin cu a mea.

Telekinetic Coffee Shop Surprise